@

PROZĂ
Történetek
Regény
Történet - töredékekben
Regény
Elbeszélések
Regény
Kisregény
Utójáték, regény
Esszéregény

ESEURI

Napi kritikák
Vázlatok a gyermek világáról
A kisgyermek és a valóság
A nyelv és a vers születése


CĂRŢI PT. COPII
Meseregény
Két meseregény
Meseregény
Meseregény
Mesterdetektív-történetek gyerekeknek

Lectori Salutem!
Salut Cititorului Român!
Invitaţie
Autorul şi traducătorul vă aşteaptă cu drag la lansarea cărţii Géza Szávai: Ierusalimul Secuiesc
(în româneşte de Alexandru Skultéty),
marţi, 8 aprilie 2008, orele 18:00
la Centrul Cultural al Republicii Ungare
(Str. Batiştei nr. 39.)
Interlocutori:
Ion Bogdan Lefter, critic literar, profesor universitar
Béla Markó, poet, preşedintele UDMR


Aici se poate comanda:
Ierusalimul Secuiesc, opera majora a scriitorului Géza Szávai, recompune magistral - sincronic si diacronic -, din fragmente de istorie personala si colectiva, icoana cu extensiuni metafizice a unui inepuizabil spatiu spiritual european: Transilvania. Editia a treia a cartii Székely Jeruzsálem apare in aprilie 2008. In romaneste: Alexandru Skultéty Coperta: Vlad Arghir
Cuprins Rînduri anistorice despre conştiinţă sau: cum păşim înaintea lui Dumnezeu? • 33
Unul este Dumnezeul pe care-l căutăm • 65
Întîmpinarea unui ţinut • 83
Oameni – în afara istoriei • 117
Un ţinut în istorie sau elegii din Grădina zînelor • 139
Tragedii şi comedii în centrul lumii • 183
Ex oriente lux • 205
Miracolul lipit pămîntului şi toleranţa bibliilor populare • 213
Isaia 56 sau veselire în casa rugăciunii • 225
Fines conscientiae • 251
Cercurile ascendenţei identitare • 279
Dumnezei, oameni, prunci. Dispute religioase, convieţuire • 309
„Se surpă temelia“ sau „Ce poate face atunci cel drept?“ • 343
Metafore, mituri, cifre în veacul al XX-lea • 395
Rugăciune împotriva armelor • 429
Hotarele individualului sau cum se ascunde realul • 435
Promit să puteţi citi în limba română pe acest site tot ce se poate citi în limba maghiară… Dintre cărţile mele au fost traduse:
Géza Szávai: Promenadă cu femei şi ţapi (Roman)
In româneste de Corneliu Balla
Cu o postfaţă de Mircea Nedelciu
(Editura PONT, 1995)
Despre Promenadă cu femei şi ţapi:
  • Mircea Nedelciu: Cartea de la Sânvăsăiul Secuisesc, un sat ascuns în spatele lui Dumnezeu

  • (Postfaţă)
  • Adriana Bittel: Mulţimi de Janoşi, femei şi ţapi

  • România literară, 24-30 ianuarie 1996
  • Tania Radu: Geneză cu litere

  • Cotidianul, 12 februarie, 1996
  • Dan Silviu-Boerescu: Un optzecist de expresie maghiară

  • Cartea, februarie, 1996
  • Paul Dugneanu: Bolta ficţiunii scripturale

  • Noua Revistă Română, (nr 2, Mai, 1996 (pag 58-60)
  • Lucian Chişu: Legături de rudenie…postmoderniste

  • Literatorul (nr 6/1996)
  • Tudorel Urian: Imperiul de hîrtie al familiei Benedek

  • Cuvântul (Aprilie 1996)
  • Grigore Scarlat: Promenadă cu femei şi ţapi de Géza Szávai

  • UNU (Oradea) (iulie-august, 1996, pag 21)
  • Al. T.: (Semnal) Promenada cu femei şi ţapi – de Geza Szávai. Editura „PONT”, 1966

  • Transilvania expres, 29 iulie (Braşov)
  • A. I. Brumaru: Cartea de la Sânvăsăi,

  • Gazeta de Transilvania, 13-14 iulie 1996 (Braşov)
  • K. Nicolae: Géza Szávai – „Promenada cu femei şi ţapi”

  • Adevărul Harghitei, 20-21 septembrie 1996 (Miercurea-Ciuc)
    Géza Szávai: Vă binecuvântez cu gloanţe
    POSTLUDIU
    (Roman)
    In româneste de Corneliu Balla
    Cu o postfaţă de Ion Bogdan Lefter
    (Editura PONT, 1998)
    Despre: Vă binecuvântez cu gloanţe (POSTLUDIU)

  • Ion Bogdan Lefter: Postfaţă despre prozator şi editor

  • Octavian Soviany: Romanul şi principiul incertitudinii

  • (Cuvântul, iunie, 1999, nr. 6.)

    (...) în spiritul postmodernismului viziunea scriitorului este de un deconcertant relativism; judecăţile morale sînt suspendate (...) Dintr-o asemenea perspectivă, povestea lui Molnar Venţel devine istoria unei dezindividualizări ce se realizează prin suspendarea legăturii personajului cu pămîntul, căruia îi aparţine ca ipostază a omului elementar, născut din Mutter Erde, ceea ce va genera un soi de „complex al lui Anteu”, determinînd ameţeala ontologică, teama, deruta şi, în cele din urmă, criza de identitate, dezindividualizarea. Acelaşi relativism marchează şi structura narativă a romanului, care se constituie, cel puţin în prima lui parte, ca o juxtrapunere de „voci interioare”, de monologuri, care proiectează fiecare o altă perspectivă asupra desfăşurărilor evenimenţiale, problematizînd pînă la paroxistic ideea de reprezentare. Se produce astfel o decentrare a naraţiunii, o „atomizare” a acesteia, romanul devenind cîmpul de manifestare al unor energii centrifuge, a căror acţiune pune sub semnul întrebării însăşi posibilitatea cronicii ca atare, de vreme ce orice istorie stă sub semnul unui „principiu de incertitudine”, fiind esenţialmente influenţat de „poziţia observatorului”. Ceea ce deschide posibilitatea falsificării istoriei , a „uciderii” trecutului (sugerată simbolic de scena împuşcării cailor) care este în permanenţă „gomat” şi „rescris”, mişcării centrifuge din prima parte a romanului coresponzîndu-i în epizoadele finale o dinamică centripetă care mimează mişcarea de „rescriere” a timpului, fiind totodată (în cazul lui Molnar Venţel) o „rescriere” mincinoasă în sine, o dezindividualizare. Astfel încît formula narativă a prozatorului se naşte organic din „conţinutul” cronicii sale, este o reprezentare a acestui „conţinut”, în virtutea acelui realism secund despre care vorbeau unii teoreticieni ai romanului. Intreaga viziune a lui Géza Szávai este subordonată astfel ideii de reprezentare, integrîndu-se, neîndoielnic, în orizonturile postmodernismului. Interpretarea acestei partituri se particularizează în Postludiu (aşa cum se întîmpla, de altfel, şi în Promenada cu femei şi ţapi), prin capacitatea autorului de a îmbrăca „universaliile” posmoderniste (deşi detaliul pitoresc sau fabulosul folcloric sînt riguros evitate) în atmosfera specifică a unei lumi şi a unei umanităţi de tip tradiţional, a cărei disoluţie este receptată de narator cu o nostalgică ironie.

    Această animaţie poţi urmări răsfoind cartea:



    A apărut!

    Data de azi:
    2017.12.15


    Nr. vizitatori de la 15. 11. 2004.:
    198055


    Webdesign: